MBF Group Cinci platforme prototip, un profil de misiune autonomă care acoperă o distanță de aproximativ 24 de kilometri și gestionarea simultană a două platforme de către un singur operator au constituit baza primei etape oficiale de verificare tehnică. Compania se pregătește în prezent pentru o prezentare în Polonia, pentru continuarea dezvoltării operaționale și pentru discuții privind Faza II și întreaga gamă de drone de nouă generație, despre care veți afla în curând. Și acesta va fi un pas uriaș înainte.
Cinci scene și o seară plină de provocări la Konya
La 19 iulie 2026, programul IRYDA+ X1 a trecut de la discuțiile tehnice și dezvoltarea în laborator la un mediu structurat de teste de zbor. Între orele 18:00 și 19:30, cinci prototipuri de aeronave au efectuat scenarii tehnice separate în zona de teste de zbor a companiei Shark Aviation din Konya, Turcia. Evenimentul nu a fost organizat ca un spectacol aerian convențional, ci ca un exercițiu de verificare tehnică bazat pe planuri de misiune pregătite în prealabil, proceduri de siguranță și criterii de succes bine definite. Toate cele cinci aeronave și-au îndeplinit profilurile de misiune care le-au fost atribuite.
O platformă a desfășurat o misiune autonomă pe o distanță de aproximativ 24 de kilometri, în timp ce alte două aeronave au îndeplinit, în mod independent, misiuni autonome individuale. Celelalte două platforme au funcționat simultan sub supravegherea unui singur operator, care a utilizat o singură stație de control la sol. Fiecare a urmat propriul plan de misiune preprogramat, fără ca între aeronave să aibă loc un schimb direct de date. Prin urmare, capacitatea demonstrată ar trebui descrisă ca o operațiune coordonată pe mai multe platforme, mai degrabă decât ca un roi autonom complet distribuit.
Profilul verificat indica un timp de zbor de aproximativ 18 minute, o viteză de croazieră de aproximativ 99 km/h și o viteză maximă afișată de 146 km/h. Aeronava a trecut prin toate punctele de referință prevăzute, iar în timpul misiunilor autonome desfășurate nu a fost necesară controlarea manuală a traiectoriei de zbor de bază. Comunicația activă de comandă și telemetrie a fost menținută pe o distanță de aproximativ doi kilometri, după care aeronava cu rază lungă de acțiune și-a continuat misiunea încărcată anterior. Cifra de 24 de kilometri reprezintă traseul parcurs efectiv în timpul Fazei I și nu trebuie interpretată ca o autonomie maximă teoretică sau ca o rază operațională recuperabilă.
O caracteristică importantă a conceptului de funcționare al IRYDA+ X1 este faptul că execuția autonomă nu îl exclude automat pe operator din procesul decizional. Atâta timp cât legătura de comunicație activă este menținută, operatorul poate pune capăt operațiunii și poate întrerupe misiunea. Activarea încărcăturii explozive poate fi anulată, după care aeronava poate efectua o aterizare autonomă și poate fi recuperată în condiții de siguranță. După efectuarea inspecției și pregătirii necesare, platforma recuperată poate fi pregătită pentru a efectua o altă misiune.
Aceasta înseamnă că punerea în funcțiune a sistemului IRYDA+ X1 nu duce neapărat la pierderea aeronavei în orice scenariu operațional. În cazul în care situația se schimbă, ținta nu mai este valabilă sau decizia de angajare este revocată, în condițiile în care comunicarea rămâne disponibilă, operatorul își păstrează capacitatea de a opri misiunea și de a recupera platforma. Această capacitate ar putea deveni o componentă importantă a valorii operaționale și economice a sistemului. Validarea și documentarea detaliată a acestuia ar trebui să facă parte din programul ulterior de dezvoltare și demonstrare.
Demonstrația a fost pregătită și desfășurată de echipa de ingineri și de testare în zbor a companiei Shark Aviation. Raportul final îi menționează pe Şaban Abur, cofondator, director general și inginer-șef; Melih Gürhan Ünses, inginer-șef pentru testele de zbor; Serhat Karkuş, inginer de control al zborului; și Halil Şafak, inginer de sisteme de misiune. Printre responsabilitățile lor se numărau planificarea misiunilor, pregătirea și integrarea platformelor, operarea stației de control de la sol, siguranța zborului, monitorizarea telemetriei, colectarea datelor tehnice și evaluarea post-zbor.
Un efort tehnic comun și o arhitectură integrată a sistemului
Grupul MBF a fost reprezentat la Konya de Janusz Czarnecki, președintele Consiliului de administrație; Robert Krassowski, director de operațiuni și reprezentant împuternicit al Consiliului de administrație; și Patryk Prelewicz, președintele Consiliului de supraveghere. Delegația poloneză a participat la ședința informativă tehnică, a asistat la operațiunile de zbor și a luat parte la ședințele de evaluare care au urmat demonstrației. Rolul său a fost acela de a evalua rezultatele din perspectiva dezvoltării tehnice viitoare a programului, a cooperării industriale și a comercializării.
La eveniment au participat, de asemenea, reprezentanți ai companiilor Defence Bridge Consulting, MEG Aviation și InnoPark Konya, precum și Ali Döşdemir. După zboruri, participanții au analizat aeronava, stația de control la sol, software-ul de planificare a misiunilor, precum și mediul de producție și dezvoltare utilizat de Shark Aviation. Prin urmare, programul a depășit simpla observare a aeronavelor în zbor și a inclus discuții privind procesul de proiectare, capacitățile de producție și posibile forme de cooperare viitoare.
IRYDA+ X1 este un sistem compact cu aripi fixe, conceput încă de la început pentru propulsie electrică. Arhitectura integrează aeronava, computerul de control al zborului, software-ul de planificare a misiunilor, infrastructura de telemetrie și stația de control de la sol. Printre principalele sale premise se numără portabilitatea, implementarea rapidă, o sarcină logistică relativ redusă, funcționarea autonomă și capacitatea de a gestiona mai multe platforme cu o echipă operațională redusă. Pachetele comerciale viitoare pot fi configurate în mod diferit, în funcție de numărul de aeronave, stațiile de control la sol, încărcăturile utile, echipamentele de comunicații, precum și de cerințele de instruire și asistență ale clientului.
Platformele prezentate la Konya erau mai degrabă prototipuri tehnice decât configurația finală destinată producției de serie. Faza I a avut ca scop verificarea funcționalității arhitecturii fundamentale și a conceptului de funcționare al sistemului într-un mediu de zbor real, nu îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare necesare pentru utilizarea în scopuri militare. Sunt necesare eforturi suplimentare în domenii precum calificarea din punct de vedere al impactului asupra mediului, funcționarea în condiții de precipitații, rezistența la războiul electronic, integrarea cu sistemele externe de comandă și control (C2) sau de gestionare a câmpului de luptă, precum și elaborarea unui standard de producție repetabil. Acestea reprezintă mai degrabă etape normale de dezvoltare decât dovezi că obiectivele din Faza I nu au fost îndeplinite.
Cele cinci aeronave utilizate în cadrul demonstrației oficiale au reprezentat, de asemenea, doar o parte a procesului mai amplu de dezvoltare. Potrivit companiei Shark Aviation, au fost produse 52 de prototipuri, care au fost utilizate în diferite etape, printre care dezvoltarea aerodinamică, verificarea structurală, îmbunătățirea software-ului, testarea sistemelor de navigație, integrarea sistemelor, încercările de atac asupra țintelor și pregătirea demonstrațiilor. Unele platforme au fost avariate sau au devenit inutilizabile în timpul misiunilor de dezvoltare și de testare finală. Cunoștințele tehnice dobândite în urma acestor activități au contribuit în mod direct la configurația prezentată în luna iulie.
Poziția pe piață, prețul orientativ și următoarea generație
Emitentul și Shark Aviation estimează în prezent că prețul orientativ planificat pentru o singură platformă IRYDA+ X1 se situează în jurul valorii de 20.000 USD. Cifra menționată nu constituie o ofertă comercială fermă și trebuie interpretată ca fiind dependentă de configurație. Prețul final poate varia în funcție de volumul de producție, de platformă și de configurația sarcinii utile, de alocarea stațiilor de control la sol, de echipamentele de comunicații, de instruire, de piesele de schimb, de logistică, de cerințele clientului și de importanța strategică a unei anumite oportunități.
Printre sistemele de referință internaționale se numără Switchblade 300 Block 20 de la AeroVironment, WARMATE 3 de la WB Group și HERO 30 de la UVision, deși niciunul dintre acestea nu permite o comparație completă, unu la unu, cu IRYDA+ X1. Este vorba despre sisteme mai bine dezvoltate, cu o producție consolidată, relații stabile cu clienții și, în unele cazuri, experiență operațională. În același timp, valorile achizițiilor publice includ adesea stații de control, sisteme de lansare, instruire, logistică și asistență, ceea ce înseamnă că nu pot fi considerate în mod fiabil ca prețuri directe pentru o aeronavă individuală. Prin urmare, IRYDA+ X1 nu ar trebui prezentat pur și simplu ca un echivalent mai ieftin al unui produs existent.
Poziția de piață preconizată a sistemului se bazează, în schimb, pe o combinație de factori precum costul, portabilitatea, pregătirea rapidă, executarea autonomă a misiunilor, posibilitatea de recuperare în cazul întreruperii misiunii în timpul unei conexiuni active și gestionarea multiplataformă de către o echipă operativă redusă. Aceste caracteristici pot fi deosebit de relevante în situațiile în care utilizatorii au nevoie de posibilitatea de a implementa un număr mare de platforme fără a genera o sarcină excesivă din punct de vedere logistic sau al personalului. În același timp, viitorii clienți vor evalua pachetul operațional complet, incluzând senzorii, eficiența sarcinii utile, comunicațiile, rezistența la războiul electronic, repetabilitatea producției, întreținerea și integrarea cu sistemele de comandă existente.
Modelul electric actual IRYDA+ X1 ar trebui să fie dezvoltat în continuare, păstrând în același timp arhitectura pe baza căreia a fost proiectat. Un sistem de propulsie cu combustie sau hibrid ar fi o opțiune mai potrivită pentru o platformă separată, cu autonomie mai mare, care urmează să fie dezvoltată în viitor ca un alt membru al familiei IRYDA+. Un astfel de produs ar putea răspunde cerințelor privind o autonomie mai mare, o durată de funcționare mai lungă și o sarcină utilă mai mare, fără a compromite portabilitatea și simplitatea modelului X1. Distincția dintre cele două platforme ar putea oferi o strategie de produs mai credibilă decât încercarea de a face ca o singură aeronavă să îndeplinească toate cerințele operaționale.
Următoarea etapă publică va fi prezentarea modelului IRYDA+ X1 în cadrul târgului MSPO 2026 de la Kielce. Raportul final al fazei I va oferi baza tehnică necesară pentru discuțiile cu reprezentanții forțelor armate, potențialii utilizatori, integratorii de sisteme, organizațiile de cercetare și partenerii industriali. Se preconizează că faza a II-a va include noi demonstrații și activități în Polonia, deși domeniul de aplicare precis, calendarul, finanțarea și repartizarea responsabilităților vor necesita acorduri scrise separate. Obiectivul este acela de a trece de la o demonstrație tehnică reușită la o gamă credibilă de produse, la o cooperare industrială durabilă și la o implementare comercială efectivă.
