MBF Group Marți, 18 august 2026, la Varșovia a avut loc o ședință a Consiliului de coordonare a activităților companiilor producătoare de drone, organizată la inițiativa prof. dr. hab. Paweł Soroka – coordonatorul Lobby-ului Industrial Polonez și al Proiectului COP 2. Întâlnirea, care a avut loc la sediul Asociației Creatorilor de Cultură din Varșovia, a fost dedicată prezentării stadiului de realizare a Proiectului COP 2, definirii rolului problematicilor legate de drone în cadrul acestui proiect, precum și stabilirii direcțiilor de acțiune ale Consiliului pentru următoarele luni. Tema ședinței este strâns legată de activitatea MBF Group S.A., care dezvoltă proiecte în domeniul sistemelor fără pilot și al tehnologiilor cu dublă utilizare.
Discuția s-a axat pe necesitatea unei coordonări mai bune între întreprinderile naționale, mediile științifice, institutele de cercetare și sectorul apărării, precum și pe crearea condițiilor necesare pentru testarea, implementarea și utilizarea în condiții de siguranță a soluțiilor poloneze în domeniul dronelor. În legătură cu activitatea Consiliului, s-a elaborat o poziție strategică a Lobby-ului Industrial Polonez și a inițiatorilor Proiectului COP 2. Documentul evidențiază cele mai importante provocări de natură reglementară, operațională și tehnologică și prezintă recomandări privind construirea unui ecosistem național de sisteme fără pilot. Mai jos publicăm textul integral al acestuia, fără modificări.
POZIȚIE STRATEGICĂ
Lobby-ului industrial polonez și inițiatorilor Proiectului COP 2
privind dezvoltarea producției și utilizării sistemelor de drone în Republica Polonă
1. Introducere
Sistemele fără pilot (UAV – Unmanned Aerial Vehicles și, în sens mai larg, UxV – sisteme fără pilot aeriene, terestre și maritime) devin unul dintre elementele cheie ale securității naționale contemporane, precum și ale economiei tehnologice moderne. Experiențele din cadrul conflictelor armate recente, precum și dezvoltarea dinamică a tehnologiilor digitale indică în mod clar că dronele reprezintă în prezent unul dintre cele mai importante instrumente pentru desfășurarea misiunilor de recunoaștere, a operațiunilor de luptă, a acțiunilor logistice și a operațiunilor speciale. În același timp, dezvoltarea tehnologiei dronelor depășește cu mult aplicațiile militare. Aceste sisteme joacă un rol din ce în ce mai important în sectorul civil, inclusiv în:
- monitorizarea infrastructurii critice,
- în domeniul salvării și al gestionării crizelor,
- agricultura de precizie,
- transport și logistică,
- protecția frontierelor.
Polonia dispune de un potențial semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor bazate pe drone. Pe piața internă activează un număr tot mai mare de companii din domeniul tehnologiei, echipe de cercetare și dezvoltare, centre academice și start-up-uri specializate în proiectarea și producția de sisteme fără pilot. Cu toate acestea, fără elaborarea unei strategii naționale coerente și fără o infrastructură organizațională și de reglementare adecvată, există riscul ca acest potențial să rămână dispersat și să nu fie valorificat pe deplin în interesul securității naționale și al dezvoltării economice.
2. Provocările de natură normativă și spațiul aerian
Una dintre cele mai importante bariere în calea dezvoltării tehnologiei dronelor în Polonia este actualul sistem de reglementare a spațiului aerian. Polonia, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO, este supusă unei serii de reglementări privind siguranța aeriană, care, în practică, limitează în mod semnificativ posibilitatea utilizării operaționale a dronelor în spațiul civil. În special, acestea se referă la:
- interzicerea zborurilor deasupra adunărilor de oameni,
- restricții privind zborurile deasupra zonelor urbanizate,
- necesitatea de a se menține o distanță față de traficul aerian,
- restricțiile impuse de siguranța infrastructurii critice.
În practică, aceasta înseamnă că o parte semnificativă a sistemelor de drone produse în Polonia nu îndeplinește în prezent condițiile necesare pentru testarea completă și utilizarea operațională. Prin urmare, este necesară crearea unui sistem integrat de gestionare a traficului de drone, care să includă:
- sistemul digital de gestionare a traficului fără pilot (UTM),
- sistemul de identificare și monitorizare a dronelor,
- delimitarea zonelor operaționale și de testare pentru sistemele fără pilot,
- integrarea cu sistemele de control al traficului aerian.
Aceste soluții ar trebui să fie compatibile cu sistemele de gestionare a spațiului aerian existente în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
3. Siguranța operațională și tehnologiile de urgență
Odată cu creșterea numărului de drone în spațiul aerian, crește și riscul de incidente și accidente. În prezent, o mare parte din proiectele tehnologice se concentrează pe creșterea:
- raza de zbor,
- capacitate de ridicare,
- autonomie operațională.
În schimb, se acordă mult mai puțină atenție aspectelor legate de siguranța operațională și de procedurile de urgență. În special, este necesară dezvoltarea unor tehnologii precum:
- sisteme de aterizare automată de urgență,
- sisteme de parașută pentru drone,
- redundanța sistemelor de control și comunicații,
- algoritmi autonomi pentru alegerea unui loc sigur de aterizare.
Fără introducerea unor astfel de soluții, va fi dificil să se obțină acceptarea socială și legislativă pentru o utilizare mai extinsă a dronelor deasupra zonelor locuite.
4. Integrarea sistemelor de drone cu sistemele de inteligență artificială
Sistemele moderne de drone nu mai funcționează ca platforme operaționale individuale. Eficiența lor se datorează integrării cu următoarele sisteme:
- inteligență artificială,
- analiza datelor,
- recunoașterea prin satelit,
- sistemelor de comandă și control.
Pe câmpul de luptă modern se utilizează din ce în ce mai des sisteme operaționale integrate care includ:
- roiuri de drone de recunoaștere,
- drone de atac,
- lucrări terestre,
- sisteme logistice autonome.
Coordonarea acestor sisteme necesită platforme informatice avansate, capabile să analizeze în timp real cantități uriașe de date operaționale. De aceea, este necesară crearea unui sistem integrat de comandă a operațiunilor cu drone, care să permită:
- coordonarea activităților mai multor sisteme fără pilot,
- analiza datelor în timp real,
- sprijinirea deciziilor operaționale prin intermediul sistemelor de inteligență artificială.
5. Securitatea cibernetică și reziliența sistemelor de drone
Sistemele fără pilot sunt deosebit de vulnerabile la acțiuni de război electronic și la atacuri cibernetice. Printre cele mai utilizate metode de prevenire se numără:
- bruierea semnalului GPS,
- preluarea controlului asupra dronelor,
- introducerea de date false în sistemele de control,
- perturbarea comunicațiilor radio.
Prin urmare, dezvoltarea tehnologiei dronelor trebuie să fie strâns legată de dezvoltarea competențelor în următoarele domenii:
- criptografiei,
- securitatea cibernetică,
- luptă electronică,
- rezistența sistemelor de comunicații.
De asemenea, este esențial să se creeze echipe specializate de programatori, care să dezvolte și să actualizeze în mod constant software-ul sistemelor de drone.
6. Integrarea mediului tehnologic
Polonia dispune de un potențial semnificativ în domeniul tehnologiilor cu drone, însă acest sector este în prezent foarte fragmentat. La dezvoltarea sistemelor fără pilot sunt implicate:
- întreprinderile private,
- startup-uri din domeniul tehnologiei,
- instituții academice,
- instituții de cercetare,
- mediile inginerești,
- sectorul apărării.
Lipsa integrării sistemice a acestor medii poate duce la duplicarea proiectelor, la dispersarea resurselor și la limitarea efectului de scară.
De aceea, este necesară crearea unei platforme de cooperare care să integreze mediul tehnologic, industrial și militar.
7. Înființarea Centrului de Operațiuni cu Dronele al Republicii Polone în cadrul marelui proiect strategic COP 2.
Unul dintre elementele-cheie ale strategiei naționale de dezvoltare a tehnologiilor cu drone ar trebui să fie înființarea Centrului de Operațiuni cu Drone al Republicii Polone.
Printre principalele atribuții ale unei astfel de instituții s-ar putea număra:
- coordonarea programelor de cercetare și dezvoltare,
- integrarea mediilor tehnologice,
- dezvoltarea sistemelor de operare și de formare,
- testarea noilor tehnologii,
- elaborarea standardelor operaționale pentru sistemele de drone.
Centrul ar putea îndeplini rolul de centru național de competență în domeniul tehnologiilor fără pilot.
8. Centrul științifico-tehnologic pentru tehnologiile dronelor
Pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor bazate pe drone în Polonia, este oportună înființarea unui centru științifico-tehnologic specializat care să integreze activitățile de cercetare, producție și implementare. Un astfel de model funcționează în multe țări dezvoltate din punct de vedere tehnologic, unde, în cadrul unui singur complex, își desfășoară activitatea:
- instituții de cercetare,
- laboratoare tehnologice,
- linii prototip,
- centrele de proiectare ale întreprinderilor.
Un astfel de centru ar putea fi înființat în Polonia în cadrul unei zone economice speciale sau al unui parc tehnologic, în colaborare cu:
- administrației publice,
- universităților tehnice,
- institutelor de cercetare,
- industriei private.
9. Concluzii și recomandări
Pentru a valorifica pe deplin potențialul tehnologiilor bazate pe drone în Polonia, se recomandă:
- Elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare a sistemelor fără pilot.
- Crearea unui sistem integrat de gestionare a traficului de drone.
- Dezvoltarea sistemelor de siguranță operațională și a procedurilor de urgență.
- Integrarea sistemelor de drone cu platformele de inteligență artificială.
- Consolidarea competențelor în domeniul securității cibernetice și al războiului electronic.
- Integrarea mediilor științifice, tehnologice și industriale.
- Înființarea Centrului de Operațiuni cu Dronele al Republicii Polone.
- Înființarea unui centru științifico-tehnologic pentru dezvoltarea tehnologiilor fără pilot.
A fost elaborat de o echipă de experți condusă de prof. dr hab. ing.Włodzimierz Adamski.
Prof. dr hab. ing. Włodzimierz Adamski este specialist în proiectarea și fabricația asistate de calculator (CAD/CAM) și unul dintre pionierii implementării acestor tehnologii în industria aeronautică poloneză. Timp de 42 de ani a lucrat la PZL Mielec, unde a ocupat, printre altele, funcția de funcțiile de informatician șef, director pentru… de dezvoltare și director tehnic, coordonând lucrările referitoare la aeronavele Dromader, Iskierka, Iryda, An-28, M-28 Skytruck, ATR-42, ATR-72, Boeing 757 și Boeing 787 Dreamliner. Opera sa cuprinde peste 90 de lucrări științifice și peste 150 de proiecte de anvergură implementate în industrie, precum și monografia „Probleme alese privind proiectarea și producția CAD/CAM în industria mașinilor”. A desfășurat activitate didactică, printre altele, la Universitatea Tehnică din Rzeszów și la Universitatea Tehnică din Varșovia și s-a implicat în activitățile SIMP, NOT și ale asociației ProCAx, contribuind la popularizarea sistemelor informatice de inginerie. Pentru realizările sale științifice, tehnice și organizaționale, a fost distins, printre altele, cu: titlul de „Inginerul de Aur 2022”, Crucea de Merit de Aur și de Argint, Insigna de Onoare „Diamant” a NOT, precum și titlul de „Cetățeanul Anului 2023 al orașului Mielec”.
